Ultima actualizare: Joi, 29 Iunie 2017 17:57

ISTORIC

            Conturarea ideii pregătirii factorilor de decizie şi a celor cu atribuţii pe linia protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor de patrimoniu, în situaţia producerii unor calamităţi şi catastrofe, îşi are începuturile după cutremurul devastator din 1977 şi gravele efecte transfrontaliere ale accidentului nuclear de la Cernobîl.

           Pregătirea personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică  în domeniul protecţiei civile s-a putut asigura şi desfăşura începând cu  data de 09.09.1993, când, prin H.G.R. nr. 370/1993  privind organizarea centrelor de pregătire în domeniul apărării civile, Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi Comandamentul Apărării Civile din Ministerul Apărării Naţionale au organizat la nivel naţional 3 centre de pregătire în domeniul apărării civile, în următoarele localităţi:

• Slănic- Moldova, jud. Bacău;
• Sângeorz Băi, jud. Bistriţa Năsăud;
• Călimăneşti, jud. Vâlcea.

            În cadrul acestor centre se realiza pregătirea prefecţilor, subprefecţilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor   municipiilor şi oraşelor, precum şi a şefilor apărării civile de la ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale. Centrul de pregătire Bacău şi-a desfăşurat activitatea  în perioada 1993-1995 în staţiunea Slănic-Moldova, la Hotel Perla, fără a avea un stat propriu de organizare, cursul de pregătire în domeniul apărării civile fiind susţinut de ofiţeri ai Statului Major de Apărare Civilă Judeţean Bacău şi Comisariatului Militar Judeţean Bacău.

Tematica de pregătire cuprindea la acel moment:

• Rolul şi locul misiunilor apărării civile în România;
• Caracteristici ale zonelor de operaţii şi compatibilitatea cu apărarea civilă;
• Evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale pe timp de război sau în alte situaţii speciale;
• Atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor publice de stat pe linia apărării civile, în conformitate cu actele în vigoare;
• Apărarea civilă în legislaţia altor state şi în unele tratate şi convenţii internaţionale;
• Organizarea şi asigurarea înştiinţării şi alarmării pe timp de război sau în alte situaţii speciale;
• Principii privind asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire;
• Măsuri privind realizarea de spaţii de adăpostire la construcţiile noi, potrivit H.G.R.531/1992. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice, agenţilor economici şi populaţiei privind asigurarea şi conservarea fondului de adăpostire;
• Asanarea teritoriului ţării de muniţia rămasă neexplodată;
• Calamităţi şi catastrofe. Zone de risc chimic şi nuclear. Măsuri de protecţie şi intervenţie;
• Conţinutul documentelor de apărare civilă.
• Punctul de comandă de apărare civilă al judeţului;
• Protecţia şi intervenţia medicală la dezastre;
• Conducerea apărării civile la nivel de judeţ, localitate şi agent economic.

Începând cu anul 1995, datorită necesităţii de pregătire a personalului din administraţia publică locală în domeniul apărării civile, Guvernul României a adoptat hotărârea 308/1995, prin care se  reglementa funcţionarea  centrelor de pregătire în localităţile Bacău, Cluj Napoca şi Craiova. La acel moment, Centrul Zonal de Pregătire pentru Protecţia Civilă Bacău avea un stat de organizare propriu şi era încadrat astfel:

• Comandă;
• Învăţămănt ;
• Documente Clasificate.

Datorită faptului că centrul de pregătire organizat la Bacău nu dispunea de un sediu propriu, activitatea de pregătire cu seriile de cursanţi se desfăşura la  Hotelul Decebal, din municipiul Bacău.

În  cadrul  centrului  înfiinţat la Bacău se asigura  pregătirea următoarelor categorii de personal: prefecţi şi subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, primari şi viceprimari ai municipiilor şi oraşelor, directori generali ai prefecturilor, primari ai comunelor, secretari ai consiliilor judeţene, municipale şi  orăşeneşti, şefii corpurilor gardienilor publici, şefii birourilor şi inspectorii din serviciul de mobilizare a economiei, şefii apărării civile de la ministere şi instituţii publice centrale.

Organizarea şi conducerea unitară a activităţii de pregătire pentru apărarea civilă se asigura de către Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi Comandamentul Apărării Civile, care elaborau Programul unitar de pregătire, programau şi stabileau seriile de cursanţi, perioadele de participare precum şi arondarea judeţelor la cele 3 centre. Centrului de pregătire organizat la Bacău i-a fost repartizată pregătirea personalului din administraţia publică cu responsabilităţi în domeniul apărării civile din judeţele: Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi, Neamţ, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.

O dată cu apariţia Legii protecţiei civile nr. 106/1996, a fost reglementată pregătirea protecţiei civile în cadrul centrelor zonale. Activitatea de pregătire se desfăşura prin cursuri cu durata de 5 zile, cu obligativitatea şefilor protecţiei civile  de a participa la această pregătire, o dată la 2-4 ani, sau ori de către ori este nevoie.

Din anul 1997, Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău dispune de sediu propriu, într-o clădire nouă situată pe strada George Bacovia nr. 57, unde funcţionează şi în prezent.

            În anul 2000, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 179/2000,  Comandamentul Protecţiei Civile şi unităţile subordonate au fost transferate de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne. În aceste condiţii, în perioada 2001 – 2004, activitatea de pregătire s-a desfăşurat în conformitate cu Ordinul comun al ministrului  de interne nr. 89/2001 şi al ministrului administraţiei publice nr. 3591/2001. Prin acest ordin s-a stabilit Programul unitar de pregătire, categoriile de pregătire şi seriile de cursanţi.

           Începând cu decembrie 2004, în urma modificărilor cadrului normativ în domeniul protecţiei civile şi unificării celor două structuri – Comandamentul Protecţiei Civile şi Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari – a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău a trecut în subordinea Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul  Situaţiilor de Urgenţă.

În perioada 2005 – 2008, pregătirea la centrul zonal Bacău, a personalului din compunerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă, s-a realizat în baza O.M.A.I. nr. 606/2005, ordin care reglementa categoriile de personal care participau la pregătire, Programul unitar de pregătire şi arondarea judeţelor la centrele zonale. În această perioadă s-a constatat participarea unui număr mult mai mare de cursanţi la pregătirea desfăşurată  la centrul zonal Bacău, faţă de anii anteriori. Un rol important, în acest sens,   l-a avut colaborarea centrului zonal  cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din judeţele arondate acestuia.

În perioada 2009-2012, activitatea de pregătire  în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală este realizată şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile O.M.I.R.A. nr. 673 din 09.12.2008.

În anul 2013, la centrul zonal Bacău, s-au desfăşurat cursurile de formare „şef serviciu voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă” cod COR 541901, iniţiere.

În anul 2013, în conformitate cu ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă   nr. 1421/I.G. din 30.10.2013 privind desfăşurarea proiectului pilot şi a ordinului adjunctului inspectorului general al  Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 62536 din 04.10.2013, începând cu 11.11.2013, s-a desfăşurat programul pilot de pregătire a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală.

Programul pilot s-a organizat pe trei serii de pregătire astfel:

• seria 11-15.11.2013;
• seria 25-29.11.2013;
• seria 09-13.11.2013.

            În anul 2014, pregătirea reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă s-a desfăşurat în cadrul modulului ”Iniţiere în Managementul situaţiilor de urgenţă” în conformitate  cu O.M.A.I. 99/2013, a Notei Raport a împuternicitului inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr.85001din 06.01.2014 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi apersonalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală, servicii descentralizate şi deconcentrate, în perioada 2013-2016, a Ordinului inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr.85048 din 16.01.2014  privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi apersonalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală, servicii descentralizate şi deconcentrate, în perioada 2013-2016 şi îşi propune formarea competenţelor de bază specifice managementului situaţiilor de urgenţă, din perspectiva solicitărilor profesionale, datorită faptului că managerii situaţiilor de urgenţă se confruntă cu un mediu de lucru tot mai complex, obligându-i să-şi însuşească şi cunoştinţe specifice domeniului situaţiilor de urgenţă; formarea de aptitudini referitoare la practica managementului situaţiilor de urgenţă: planificare, coordonare, comunicare, evaluare, proceduri de operare, măsuri de protecţie.

Competenţele cursului ”Iniţiere în Managementul situaţiilor de urgenţă ” sunt:

• Competenţa  generală: Asigură managementul situaţiilor de urgenţă;
• Competenţa de referinţă: Acţionează în contextul profesional de bază pentru a asigura managementul situaţiilor de urgenţă;
• Competenţe specifice :
  • C1. Identifică rolul şi locul funcţiei îndeplinite în cadrul  Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
  • C2. Aplică principii, tehnici de lucru şi proceduri de operare specifice managementului situaţiilor de urgenţă;
  • C3. Acţionează în contextul profesional al funcţiei îndeplinite în cadrul  Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă pentru prevenirea, intervenţia şi protecţia în situaţii de urgenţă.